„Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii părea ca varsă lavă” „Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii părea ca varsă lavă”
Pe cruce Iisus murea pe cruce. Sub arşiţa grozavă Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii Părea ca varsă... „Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii părea ca varsă lavă”

Pe cruce

Iisus murea pe cruce. Sub arşiţa grozavă
Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii
Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii
Părea ca varsă lavă.

Şi chiar în clipa morţii hulira cărturarii
Cu fierea oţelita îl adăpau străjerii.
Râdea cu hohot gloata cu spasmele durerii
Şi-l ocărau tâlharii.
Zdrobită, la picioare-i, zăcea plângând Maria
Şi-adânc zbucnea blestemul din inima-i de mamă
Alături Magdalena, în lunga ei maramă,
Ţipa văzând urgia.

Departe ucenicii priveau fără putere.
N-aveau decât să fugă în lumea cea pribeagă
Cu el se năruise nădejdea lor întreagă
Şi fără mângâiere.

Târziu, porni mulţimea în pâlcuri spre cetate
Pe drumurile-nguste cu lespezi pardosite
Trecură fariseii cu feţele smerite
Şi bărbile-argintate.

Măslini fără de frunze dormeau mocnind pe coaste
În vale, ca-ntr-o pâclă, dormea Ierusalimul,
Pe cruce somnul morţii dormea de-acum sublimul
Iisus, vegheat de oaste.

Vasile Voiculescu

Viaţa Nemţeană