O poezie pe zi: Vis vegetal. Magda Isanos O poezie pe zi: Vis vegetal. Magda Isanos
Aş vrea să fiu copac şi-aş vrea să cresc            lângă fereastra ta, te-aş auzi şi-n voie te-aş privi întreaga... O poezie pe zi: Vis vegetal. Magda Isanos

Aş vrea să fiu copac şi-aş vrea să cresc           Magda_Isanos
lângă fereastra ta, te-aş auzi
şi-n voie te-aş privi întreaga zi.
M-aş apuca şi iarna să-nfloresc,
ca să te bucuri. Păsările cele
mai mândre-ar face ciub pe creanga mea,
şi nopţile mi-ar da cercei de stele,
pe care, ca pe frunze ți le-aş da.
Prin geamul larg deschis, de-atâtea ori
m-aş apleca uşoară, să-ţi sărut
când părul ce pe frunte ţi-a căzut,
când buzele, cu buze moi de flori.
Spre toamnă m-aş juca, zvârlindu-ţi mere
şi foi de aur roşu prin odaie,
cu-a ramurilor tânără putere
ţi-aş apăra obloanele de ploaie.
Şi, cine ştie, poate că-ntr-o seară
de primăvară, când va fi şi lună,
va trece prin grădină-o zână bună,
făcându-mă femeie să fiu iară.
Atuncea sprijinindu-mi de pervaz
genuchiul ud de frunze şi pământ,
cu părul încă doldora de vânt,
cu rouă şi cu lună pe obraz,
eu ţi-aş sări în casă, şi senină
(uitând de-atâta vreme să vorbesc),
cu câte-un cuib în fiecare mână
întinsă, aş începe să zâmbesc.

1937 Vol. „Cântarea munţilor” ediţia 1988

Viaţa Nemţeană