Luciditate aspră la 90 de ani: Dacă aş avea cu 20 mai puţin, aş părăsi fără întoarcere România! Luciditate aspră la 90 de ani: Dacă aş avea cu 20 mai puţin, aş părăsi fără întoarcere România!
Dl. Marin Nica are 90 de ani şi o minte limpede, asprită de ceea ce el numeşte „deterioarea morală” a României. A trăit sub... Luciditate aspră la 90 de ani: Dacă aş avea cu 20 mai puţin, aş părăsi fără întoarcere România!

Dl. Marin Nica are 90 de ani şi o minte limpede, asprită de ceea ce el numeşte „deterioarea morală” a României.

A trăit sub rege, apoi sub comunism şi aşa zisa democraţie post-decembristă „însă niciodată nu a fost atât de rău ca acum! Nu mai este ruşine, nu mai este bun simţ, din punctul meu de vedere, România nu mai e ţară!”

„Am fost ucenic şi mâncam un sfert de pâine neagră pe zi şi beam un pahar de apă, şi tot era mai bine ca acum! Lucrurile să făceau într-un fel serios, cuvântul era cuvânt, să ştiţi, şi pe vremea regelui, şi pe vremea comuniştilor!”

Dl. Nica nu se plânge de bani, are o pensie de maistru care îi ajunge. „Nu banii sunt problema mea, nu pentru asta aş pleca eu din ţară! Pentru mulţi pensionari, banii sunt o problemă! Pentru cei mai mulţi! Văd, de aproape 30 de ani, cum ţara asta se duce la vale! Se fură din ea ca în codru, nu mai avem stăpâni, nu mai este nimeni în fruntea ţării care s-o iubească! Nu mai există autoritate, cinste, respect! Au alungat oameni cu putere de muncă din ţară! Eu o să mor, dar mă gândesc cu groază că România, în cel mult jumătate de secol, cu îngăduinţă, va rămâne fără români! Nu te mai ascultă nimeni, nu ai cui să faci o reclamaţie nu mai de ce să rămâi aici”. 

D. Nica stă la parter, la unul din blocurile din Piatra Neamţ. Are, în faţa ferestrelor, spaţiu verde, atât cât prevede legea, atât cât se află la toate blocurile din zonă, doar că un vecin obraznic şi-a amenajat cărare chiar sub geamul său. Şi nu orice fel de cărare, ci cu pavele furate din spaţiul public. A furat şi una din băncile din faţa scării. Administratorul Asociaţiei de locatari, al cărui fluturaş de plată are o prevedere de tot râsul (vom reveni), nu ia nici o măsură. Aşa cum nu a luat când un vecin spărgea pereţii cu zgomotul muzicii sale noaptea, sau când altul l-a inundat.

„Am mare noroc că mi-a dat Dumnezeu sănătate şi nu trebuie să umblu pe la doctori. Am auzit că fără şpagă nu te vede nimeni. Oricum nu te mai ascultă nimeni! La televizor, dau mai mult pe muzică. Dacă ascult posturile de ştiri cu politică, îmi ies din minţi! Nu cred că mai are vreo ţară un asemenea circ. Vă spun sincer: am 90 de ani, dar dacă aş avea doar cu 20 mai puţin, aş părăsi fără întoarcere România! Asta nu mai este ţară. În fundul Africii aş merge, dar aici, nu! Am o meserie, tot ce vedeţi în casa asta, e făcut de mine, de mâna mea. Nu aş fi murit niciunde de foame! Dar aş fi fost respectat!”

Viaţa Nemţeană