În peisajul străzii Dărmănești, un bărbat (cunoscut de vecini ca fiind cu scaunul la cap și cu un serviciu bun, cel puțin până miercuri) a ieșit pe stradă, apoi la cumpărături, gol pușcă, doar cu un set de căști la urechi, la un moment dat legate pentru susținere, de organele genitale.
A intrat în proximul magazin și a pus vânzătoarea pe fugă. Între timp, oamenii îl priveau curioși și nedumeriți. Unii vorbeau despre funcția sa(dacă e adevărat, e una de răspundere), alții spuneau că e om cu facultate (ba chiar două). De la primul magazin a mers o bucată bună de drum pe jos până la următorul magazin, unde și-a făcut cumpărăturile și i-a spus vânzătoarei că nu e nici o rușine. ”Așa suntem lăsați de la Dumnezeu!”. Cu acest adevăr absolut a luat-o înapoi spre casă.
Cineva, lovit brusc de o mare pudoare și moralitate- deși a avut o mulțime de probleme cu Poliția- a vrut să-l lovească cu o bucată de sticlă spartă. Apoi a vrut să-i dea un pumn. A fost oprit de vecinii de pe stradă.
Bărbatul a plecat înapoi în bloc, nepăsător și neatins de ochiul public. Cineva a alertat totuși politistii, care l-au reținut, apoi l-au transferat la Psihiatrie.
Persoana în cauză, despre care am aflat ulterior cine este și căreia îi vom proteja identatea pe care el nu a mai putut s-o protejeze, este (încă) un om serios, dar bolnav. Lumea l-a înțeles, dar tot s-a râs, sau măcar s-a zâmbit pe marginea întâmplării. De aici și până la politică sau ”unde ne-au adus ăștia, în ce hal!”, nu a mai fost decât un pas.
