Complexul Muzeal Național Neamț vă invită miercuri, 28 mai 2025, de la ora 17.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, la evenimentul de lansare a volumului, „În căutarea timpului trecut…O cronică a familiei Lalu (1865-2025)”, apărut la Editura „Constantin Matasă”.
Alături de autor va participa scriitorul Constantin Bostan, realizator al substanțialelor note, al anexelor și al indicilor de nume ale volumului. Domnul Ion Nicolau, personalitate a baschetului românesc și intenațional, este strănepotul industriașului și marelui filantrop Dimitrie Lalu, stabilit în urmă cu 160 de ani în urbea pietreană. „Răscolindu-și amintirile”, descendentul celei mai importante familii din Piatra-Neamț, așterne pe hârtie o lucrare unică în peisajul istoriografic nemțean. Aflăm în sfârșit istoria proprietarilor Vilei „Elise Lalu”, cei care îi găzduiau, în reședința lor, pe membrii familiei regale a României, pe George Enescu și pe alți reprezentanți de marcă ai vieții politice și culturale românești.
foto/Casa Lalu-monument istoric
Cu rafinament, autorul reface parcursul biografic al familiei Lalu, recurgând la documentele inedite din colecția personală, la presa vremii, la relatările memorialistice, atât de consistente, ale cărturarului G. T. Kirileanu, la monografii și nu în ultimul rând la arhiva CNSAS, completând în fapt istoria elitelor economice și a intelectualității românești afectate de instaurarea regimului de factură totalitară.
La împlinirea a 190 de ani de la nașterea străbunicului său, a 70 de ani de la procesul intentat de către comuniști mamei sale, Jeanne Ottilie Nicolau, născută Lalu, a 30 de ani de la acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Piatra-Neamț (post-mortem), bunicului său, Gheorghe (George) D. Lalu, Ion Nicolau face comunității nemțene un prețios dar:
„Fiind unul din ultimii urmași în viață ai acestei familii și, totodată, ca unul căruia i-a fost dat să afle treptat multe dintre faptele și evenimentele ce vor fi expuse în continuare, iar uneori chiar să trăiască în miezul lor, am înțeles că e de datoria mea să aștern pe hârtie atât cele mai relevante mărturii consemnate cu diferite prilejuri de înaintașii mei sau de apropiații lor, cât și parte din „tainele“ auzite într-un târziu în familie sau împărtășite de unele persoane cunoscute mie și cald prietenoase. Resimt această datorie cu atât mai mult, cu cât în copilărie, din motive ușor de înțeles pentru acele timpuri de suspiciune și de teamă, nu am primit prea multe informații despre familia mea, cea atât de larg ramificată în arborele ei genealogic și cu adevărat benefică în epocă prin îndelunga și constanta sa contribuție la dezvoltarea social-economică a pitorescului orășel de la poalele Cozlei și Pietricicăi.(…) În vara lui 1962, când am plecat din Piatra-Neamț, știam sigur că nu o să mă mai întorc pe-acest meleag. Prea erau vii amintirile unei copilării cu multe lipsuri, greutăți și frustrări din cele mai apăsătoare pentru mine și, în special, pentru întreaga noastră familie. Azi lucrurile mi se înfățișează – adică le trăiesc – dintr-o cu totul altă perspectivă. Viața m-a dus în foarte multe locuri din lume și, dacă e să regândesc aproape totul, dacă e să mă privesc din interior, acasă mă simt doar la Piatra-Neamț, unde cu-adevărat mi-am și deschis ochii către ceea ce se cheamă lume. Cu toate cele traversate în decursul anilor, cu bune și cu rele, mă întorc cu drag în locurile copilăriei, pe unde au pășit și au trăit și dragii mei înaintași”. (Ion Nicolau)
Intrarea este liberă.
