Complexul Muzeal Naţional Neamţ vă invită la cea de-a treia conferinţă din cadrul proiectului cultural-ştiinţific „Conferinţele CMNN”, care îşi propune să aducă în faţa publicului nemţean excelenţa, pasiunea şi valoarea prin intermediul unor personalităţi prestigioase din varii domenii ale vieţii cultural-ştiinţifice.
Cea de a treia conferinţă ne oferă un nou prilej al întâlnirii cu istoria, având-o ca invitat pe doamna academician Georgeta Filitti, distins cercetător, desăvârșit orator și reprezentant de marcă al istoriografiei românești. Specializată în istorie premodernă și modernă a României, domnia sa are contribuții valoroase referitoare la istoria economică a Principatelor Române în epoca modernizării lor și relațiile cu țările învecinate, cu precădere relațiile româno-grecești. Prin cercetarea riguroasă a arhivelor românești și străine, a pus în circulație sute de documente inedite, completând și nuanțând istoria noastră. A studiat istoria Bucureștiului și a familiilor boierești din Țările Române. Dintre lucrările de autor putem aminti: Les foires de la Valachie pendant la période 1774-1848, București, 1973; Călătorie în timp prin București, București, 2002; 1880-2010. Mereu împreună. 130 de ani de relații greco-române, Brașov, 2010; Palatul Cantacuzino. Istoria unei case, București, 2011; Bucureștiul grecesc, București, 2013; A fost odată comunism, București, 2019 etc. A colaborat la realizarea volumelor: Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente externe, București, 1980; Documents gréco-roumains. Les fond Morouzi d’Athènes, Atena, București, 1991; Călători străini despre Țările Române în sec. XIX, I-III; București, 2004-2006; Mileniul românesc. 1000 de ani de istorie în imagini, București, 2006 etc. A editat Oratorie din seria de Opere. Mihail Kogălniceanu, 9 vol., opera lui Nicolae Iorga, Opere economice, 1982; Istoria poporului românesc, 1985; Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, 1989; Istoria românilor, vol. VIII, Editura Enciclopedică, 2006; Istoria românilor pentru poporul românesc, 2 vol., Editura Minerva, 1993; Istoria românilor, vol X, 2011, Editura Enciclopedică; Discursuri parlamentare (1907-1917), Editura Mesagerul, Chișinău, 2011, opera lui I.C. Filitti, Opere alese, 1985, Editura Eminescu; Jurnal, 1913-1919, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2008; Rolul diplomatic al fanarioţilor (trad. din franceză), 2002, Editura Dominor; I.C. Filitti. Omul prin operă, 2004, Editura Pegasus press etc. Activității domniei sale de istoric li s-au adăugat alte zeci de editări, traduceri, peste 400 de articole, prefețe, rubrici permanente în periodicele culturale sau la radio, conferințe în țară și în străinătate și participări ca membru în comisii de doctorat și consilii științifice.
Pentru meritele științifice, doamna Georgeta Filitti a fost recompensată cu premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1983), Premiul Național de Istorie „Nicolae Iorga” (2014), Medalia „Crucea Casei Regale a României” (2012) și Ordinul Național Serviciul Credincios în gard de Cavaler (2019).
Istoricul Georgeta Filitti este absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București și doctor în Istorie la Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1971) cu teza „Contribuții la studiul dezvoltării pieței interne în Țara Românească în perioada destrămare a feudalismului. Bâlciurile” (coord. prof. dr. Ștefan Pascu). A activat ca cercetător științific (din 1961) și cercetător științific principal (1971-1998) la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București, consilier (1997-2004) la Fundația „Ion Ghica”, bibliotecar și șef de serviciu (2004-2007) la Biblioteca Metropolitană București, cercetător (2007-2010) la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc, lector (din 2009) la Fundația „Calea Victorie”. În sesiunea din 8 iunie 2022 a Adunării Generale a Academiei Române domnia sa a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.
Tema conferinţei are în prim plan personalitatea Reginei Maria, la împlinirea a 130 de ani de la venirea sa în țară. Vor fi aduse în atenția publicului volumele de memorii, apărute recent sub traducerea istoricului Georgeta Filitti, „Regina Maria a României. Însemnări zilnice, 1929-1930”. În toată această perioadă, „discuții politice, controlarea, pe cât posibil, a familiei, apariții publice, preocupări gospodărești se înșiră în ritm alert în ale sale Însemnări zilnice. Sentimentul dominant este reușita, mai totdeauna, în ce întreprinde. Din nenorocire, 1929 este ultimul an când firea ei independentă s-a putut manifesta plenar. Anul următor, 1930, cu revenirea prințului Carol în țară, adică urcarea acestuia pe tron, marchează începutul restrângerii posibilităților de exprimare ale Reginei. Este un proces lent, inexorabil, plin de dramatism, unde doar aparențele au fost salvate. Tot zbuciumul anilor care au urmat, până în iulie 1938, se regăsește în continuare, în Însemnări zilnice”. (Georgeta Filitti)
