6 C
Piatra Neamț
vineri, martie 1, 2024

Astăzi, Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului

Politică

Delegație nemțeană, prezentă la semnarea contractului de lucrări pentru cel mai mare spital de urgență al Moldovei

Contractele pentru construirea celor două spitale regionale Iaşi şi Cluj, cu bani din PNRR, au fost semnate ieri, la Guvern.

Senatorul Sorin Lavric(AUR) vrea președinția Consiliului Județean

Senatorul AUR, Sorin Lavric, și-a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, candidatura în cursa pentru președinția Consiliului Județean Neamț, din...

Primarul de Roznov a trecut la PSD! Îl susțin cu toată tăria pe Daniel Harpa, pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Neamț!

Lovitură grea pentru PNL Neamț, care pierde un primar important, Vasile Pavăl de la Roznov, care a ales tabăra PSD și mai...

Mobilizare a seniorilor social democrați din Neamț și din țară. Adrian Niță: ”O întâlnire cu adevărat specială”

Membrii Biroului Executiv al Organizației Pensionarilor Social Democrați (OPSD) Neamț și ai Biroului OPSD Piatra Neamț au participat, în sistem videoconferință la...

Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în Capitală fiind organizată cu această ocazie o procesiune.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

 Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia “Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Datini şi obiceiuri de Ziua Crucii

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită “piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Mai multe articole

Spațiu publicitar

Ultimele noutăți

Dimișcă, Poveste fără sfârșit…

LAURENȚIU DIMIȘCĂ Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamț, vă invită să întâmpinați sosirea primăverii vizitând  expoziția „Poveste fără...

Daniel Harpa: Echipa PSD Neamț vă dorește primăvară frumoasă!

Dragi locuitori ai județului Neamț, echipa social-democrată vă urează cu prilejul zilei de 1 Martie ca toate visele să vă înflorească în...

Tânărul șofer din accidentul de azi noapte de la Petricani, nu a mai putut fi salvat

Cu tot efortul celor de la SMURD, deși i s-au făcut manevre de resuscitare și a fost transportat cu semne vitale la...

Un șofer beat a intrat cu mașina într-un stâlp la Bicaz

La data de 29 februarie a.c., în jurul orei 17:30, polițiștii din cadrul Sericiului Rutier-BDNE Bicaz au fost sesizați cu privire la...

Accident mortal în această seară, lângă Săbăoani

Apel la 112, in aceasta seara, la ora 20,50: Accident rutier grav produs pe DN2 în afara localității Sabaoani. Un pieton care...