14 C
Piatra Neamț
miercuri, septembrie 28, 2022

Astăzi, Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului

Politică

Căutaţi cu mandat de european de arestare, găsiţi la Piatra Neamţ şi Crăcăoani

La data de 23 septembrie a.c., polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț au depistat, în municipiul...

Senatorul Eugen Ţapu garantează pentru constructorul unor loturi din autostrada Buzău-Focşani

"Sunt vești bune, constructorul român fiind unul din cei mai serioși și performanți din acest domeniu", este de părere senatorul PNL de...

Încep exproprierile pentru autostrada Moldovei. Cozmanciuc: “Despăgubirile sunt în cuantum de 35.541.600 de lei”

S-a adoptat Hotărârea de Guvern privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie...

Ordine în şcoli cu poliţiştii locali. Chiulangii, vizaţi astăzi pe lângă 7 unităţi de învăţământ

Joi, 15 septembrie 2022, polițiștii locali din cadrul Biroului Ordine Publică – Poliția Locală Piatra Neamț, împreună cu reprezentantul Inspectoratului Școlar Neamț,...

Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în Capitală fiind organizată cu această ocazie o procesiune.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

 Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia “Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Datini şi obiceiuri de Ziua Crucii

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită “piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Spațiu publicitar

Ultimele noutăți

Foc pus intenţionat în comuna Alexandru cel Bun

La ora 14:06, prin apel la 112, pompierii au fost înștiințați despre producerea unui incendiu la o casă situată pe strada Sătencei...

Percheziţii domiciliare la Tg. Neamţ/O femeie a eliberat adeverinţe false pentru împrumuturi nerestituite la CAR

La data de 27 septembrie a.c., polițiștii din cadrul Formațiunii de Investigații Criminale Târgu-Neamț, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe...

Neamţ/Procent copleşitor de reclamaţii la Protecţia Consumatorului, pentru servicii şi utilităţi

În perioada ianuarie – august 2022, Comisarii din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț au desfășurat un număr de 1684 acțiuni...

Dămuc/O victimă şi gardul unei grădiniţe făcut praf, după ce un şofer de 29 de ani a pierdut controlul volanului

Astăzi, 27 septembrie, în jurul orei 08.30, polițiștii rutieri au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, pe Drumul Județean...

Autorităţile din Ungaria au găsit nemţeanul dispărut pe 16 septembrie

La data de 26 septembrie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au fost informați de către autoritățile din Ungaria, că...