Sorin Lavric este unul dintre cei mai activi parlamentari de Neamţ (AUR), însă numele său este mai cunoscut datorită acuzaţiilor care i s-au adus în anii 2019-2020, acelea că ar fi misogin. Celebritatea de presă pe acest subiect se datorează unor pasaje din cartea sa „Decoct de femeie”, în esenţă discutabile, scoase din context –de-a dreptul reprobabile.
Femeile (între minte, aptitudini şi sex) au fost şi tema recentei declaraţii politice făcute la tribuna Senatului României, în contextul impunerii unei prevederi legilastive(trecute deja de Senat), potrivit căreia listele de candidaţi pentru Parlament, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, să fie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse.
„O societate, ca să fie sănătoasă, are nevoie de ierahii. Iar ierarhiile se clădesc numai pe seama unor selecţii valorice. Selecţia valorică dintre noi se face fie pe seama unor însuşiri native, congenitale, fie pe seama unor calităţi dobândite- mentale artistice, morale, organizatorice, sociale- aşa se face selecţia valorică, pe seama acestor însuşiri, dar nici un caz pe seama unor determinaţii biologice ca etnie, culoarea pielii şi sex”, şi-a început senatorul declaraţia care se vrea politică.
Dintre cele trei determinaţii biologice, senatorul s-a oprit la sex. E de presupus că celelalte – de etnie şi culoarea pielii-, se ştie, nici nu se discută în AUR:
„Sexul nu poate fi un criteriu pentru selecţia valorică. Să vă dau câteva exemple: Hortensia Papadat-Bengescu este o foarte mare scriitoare, dar este o foare mare scriitoare nu pentru că este femeie, ci pentru că avea har scriitoricesc. Gândiţi-vă cum ar fi arătat Istoria Literaturii Române (op, nn) dacă lui Călinescu i s-ar fi impus o cotă obligatorie de reprezentare a femeilor romanciere sau poete, acolo. Elisabeta Polihroniade a fost un mare şahist român dar a fost un mare şahist nu pentru că era femeie, ci pentru că mintea ei avea aceea înclinaţie abstractă de a anticipa mutările. (…)Doamna Anca Dragu este o expertă în finanţe dar nu este o expertă în finante pentru că este femeie, ci pentru că pregătirea şi mintea pe care o are. Doamna Diana Şoşoacă este un bun avocat, dar este un bun avocat nu pentru că este femeie, ci pentru că ştie să interpreteze legile şi are artă retorică. Rodica Boancă la fel, este un profesor extraordinar de limbă română, dar nu pentru că este femeie ci pentru că are har pedagogic”.
Asocierea numelor Hortenisa Papadat-Bengescu şi Elisabeta Polihroniade cu cele ale doamnelor politicii româneşti face bine doar discursului, în încercarea senatorului de a-şi demonstra teoria. Nemaivorbind de faptul că AUR a cam exclus-o pe Diana Şoşoacă.
„Ce vreau să vă zic? Această cotă obligatorie înlocuieşte calitatea umană cu o cantitate numerică. Când aud de raportul acesta numeric obligatoriu pe listele electorale, îmi dau seama că avem de-a face cu opusul meritocraţiei, că avem de-a face cu o contraselecţie.(…)Ce legătură are perechea cromozomială xx sau xy cu reperezentarea politică? Nici una! Fără să vă daţi, seama, vrând să împiedicaţi o discriminare, introduceţi un alt tip de discriminare”.
Sorin Lavric este medic, scriitor, traducător şi doctor în filosofie.
Din 466 de senatori și deputați, doar 88 sunt femei, adică 18,8%. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39% sunt femei. Comisia Europeană are un obiectiv ambițios ca, din 2024, jumătate din executivul UE să fie format din femei.
Despre cum a răspuns Sorn Lavric auzaţiilor de misoginism, citiţi într-un interviu acordat pentru libertatea.ro: https://www.libertatea.ro/stiri/sorin-lavric-aur-intrebat-daca-este-misogin-3327321
