Ziua Culturii Române, Ziua Lui Mihai Eminescu. Cel ce avea să schimbe radical destinul literaturii române, s-a născut la 15 ianuarie. Din unele documente şi din unele mărturii ale unor călugări, în noiembrie 1886, Eminescu a fost internat la bolniţa Mănăstirii Neamţ, care se afla pe locul actualului Seminar Teologic.
Potrivit evenimentul.ro,
Aici a rămas aproximativ cinci luni şi, aşa cum reiese din documente, dar şi din mărturiile unor călugări, starea de sănătate a lui Eminescu s-a îmbunătăţit la Neamţ. „O perioadă foarte agitată a vieţii sale, foarte multe visări, multe scăderi, multe căutări. Sunt materiale scrise care vorbesc despre petrecerea lui Eminescu aici, la Neamţ. George Călinescu spune că Eminescu era tratat oarecum diferit faţă de ceilalţi bolnavi, în sensul că avea libertatea de a scrie. Însemnările vremii spun că, după ce lua micul dejun, se plimba foarte mult, iar atunci când era limpede i se permitea să participe la slujbe la Mănăstirea Neamţ sau la Schitul Vovidenia”, a completat arhimandritul Mihail Daniliuc.
Pe un ceaslov care a aparţinut unui călugăr probabil duhovnic s-a găsit o însemnare referitoare la întâlnirea cu poetul – „Astăzi l-am spovedit şi l-am împărtăşit pe domnul Eminescu. Era lucid, am vorbit cu el cam o oră, deşi era foarte trist”.
„M-am întrebat ades cum e să ai în faţa ta la spovedanie un geniu şi, mai ales, cum s-a spovedit Eminescu, conştient fiind de valoarea sa. Să ne amintim că el a spus Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor precum soarele îşi soarbe un nour din marea de amar. Şi pe aceeaşi carte, călugărul scrie că Eminescu i-a spus că dorinţa sa e ca după ce moare să fie îngropat la marginea mării, lângă o mănăstire de maici ca să audă cântarea Lumină Lină ca la Agafton”, a mai spus părintele Mihail, conform sursei citate.
