6.9 C
Piatra Neamț
marți, septembrie 21, 2021

Scoarţa din Neamţ, în Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității (UNESCO)

Politică

Alegeri la PMP Piatra Neamţ/Cristian Sauciuc rămâne pe funcţie

Comunicat de presă Astăzi, 17.09.2021, în cadrul Alegerilor Consiliului Executiv Local (CEL) PMP Piatra Neamț, a fost aleasă...

Remus Munteanu: PSD intervine în scandalul facturilor la energie/PLAFONAREA!

“PSD a venit azi cu un proiect concret pentru plafonarea temporară a prețurilor la gaze și energie! Plafonarea se va face...

Iulian Jugan, noul subprefect de Neamţ

Mâine, la ora 15, în sala mare a Palatului administrativ al CJ Neamt, va avea loc sedinta colegiului prefectural  în care...

Deputatul Remus Munteanu: Succes, dragi elevi!

Dragi elevi, începeți astăzi un nou drum, un nou an școlar și în primul rând vreau să vă urez succes și...

Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în Neamţ sunt cuprinse în Elemente din România înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Elementul este răspândit pe întreg teritoriul României,
fiind practicat atât în cadrul gospodăriei ţărăneşti, cât şi în ateliere specializate
din mânăstirile ortodoxe de maici şi în asociaţiile familiale de profil.

În Neamţ, alături de ţesătoarele individuale care s-au afirmat în realizarea de scoarţe, meşteşugul reprezintă o activitate curentă în mânăstirile Agapia şi Văratec şi Asociaţia Nemţeanca din Târgu Neamţ.


“Apreciem ca fiind centre reprezentative pentru ţesutul scoarţelor în tehnicile
tradiţionale: Botiza şi Bârsana (jud. Maramureş), Tudora (jud. Botoşani), Târgu
Neamţ şi Agapia (jud. Neamţ)
, Buzău, Bechet (jud. Dolj), Horezu (jud. Vâlcea)”
, se scrie în raportul către UNESCO completat de dr. Narcisa Alexandra Ştiucă, şi dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog.

Categorie de referinţă a creaţiei populare româneşti, scoarţele se integrează
în marea familie a ţesăturilor din
lână, utilitar-decorative, destinate
protejării şi înnobilării spaţiului de
locuit. În România,ţesutul scoarţelor
are o tradiţie ancestrală. Denumirea
este de origine latină, amintind de
funcţia lor primară, similară scoarţei
de molid utilizate în trecut la izolarea caselor cu pereţii din bârne”.

La pregătirea nominalizării s-a lucrat cu specialişti şi experţi de la Muzeul Naţional
al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti, Muzeul Naţional al Ţăranului Român,
Bucureşti, Muzeul de Etnografie Botoşani, Muzeul Olteniei, Secţia de etnografie
„Casa Băniei“, Craiova, Centrul Universitar Nord, Baia Mare, Universitatea
Bucureşti, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, Ministerul Culturii din România.


Echipele de specialişti s-au implicat în actualizarea datelor pe teren şi înregistrarea
de materiale audio-vizuale şi fotografice de la meşteri cu scopul detalierii tehnicilor
tradiţionale şi evidenţierii particularităţilor compoziţional-ornamentale şi cromatice,
zonale.
Pentru realizarea filmului documentar care însoţeşte Dosarul UNESCO, Institutul de
Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“ a furnizat documente audio din arhiva
proprie, iar elaborarea propriu-zisă a DVD-ului s-a făcut de către Studioul Video
Art, din subordinea Ministerului Culturii.

Elemente din România înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității

            2005/2008        Ritualul Călușului/ Căluș Ritual
                                             
            2009                Doina/ La Doïna
                                           
            2012                Ceramic a tradițională de Horezu/ La Céramique Traditionnelle de Horezu
                                              
            2013                Colindatul de ceată bărbătească/
                                               
            2015                Jocul fecioresc din România
                                              
            2016                Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova/Traditional wall-carpet craftsmanship in Romania and the Republique of Moldavia
                                               
            2017                Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie          
                                            

Elemente de patrimoniu cultural imaterial din România

Obiceiul tradiţional al Cucilor
-Procesiunile populare de la Mânăstirea Moisei cu ocazia sărbătorii “Sfânta Mărie Mare” (Adormirea Maicii Domnului)
-Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc
-Tradiția creșterii cailor de rasă lipițană din România
-Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale
-Jocul de Oină
-Horitul, horile si horitorii din Campia Transilvaniei
-Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România
-Vioara cu goarnă din zona Bihor – tehnici de construcție și utilizare, repertorii muzicale și interpreți 
-Hora de pomană 

Mai multe articole

Spațiu publicitar

Ultimele noutăți

Locuri de muncă în Neamţ săptămâna aceasta/Construcţii şi textile, cele mai multe oferte

Zona Piatra-Neamț Denumire loc de muncaNr locuriAGENT POSTAL1AJUTOR OSPATAR1AMBALATOR MANUAL4BUCATAR1CASIER2COFETAR2CONTABIL1DIRECTOR VANZARI2DULGHER2ECONOMIST1ELECTRICIAN DE ÎNTRETINERE SI REPARATII3ELECTRICIAN DE ÎNTRETINERE SI...

Peste 94.000 de nemţeni s-au vaccinat

De la începutul Campaniei de vaccinare, în judeţul Neamţ au fost administrate 161.082 doze de vaccin, din care 94280 doza a-I-a, 66802  doza a-2-a. Au...

Coronavirus Neamţ/205 persoane internate; 11 decese în 7 zile

În judeţul Neamţ, de la începutul pandemiei, au fost înregistrate 20152 de cazuri COVID-19 şi 103 de cazuri de reinfectare cu SARS Cov 2. 17.865...

Neamţ/Aproape 50 de şoferi au rămas fără permis din cauza vitezei

În perioada 17 – 19 septembrie a.c., polițiștii Serviciului Rutier Neamț au acționat pentru verificarea respectării regimului legal de viteză.

Neamţ/ Un permis ridicat, altul lipsă

La data de 18 septembrie a.c., în jurul orei 20.00 polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Săvinești au depistat în trafic...