Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și-a omagiat patronul spiritual, la împlinirea a 146 de ani de la naștere (13 martie 1872) împreună cu elevi ai Liceului Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamț, clasele a X-a G și D, însoțiți de profesorii Elena Butnaciuc, Irina Humă, Livioara-Magdalena Todiresei, Mihaela Dobrea și Maria Tudor.
Totodată, Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț propune o nouă expoziție ce reunește valori bibliofile din prețioasa colecție donată de ilustrul cărturar orașului Piatra-Neamț și locuitorilor săi.
Amenajată în Sala Tezaur, expoziția le propune nemțenilor redescoperirea inestimabilei comori de cărți și periodice care i-au aparținut lui G.T. Kirileanu și care oglindesc, între altele, orizontul enciclopedic al culturii acestuia și pasiunile sale bibliofile. De la cartea românească veche, cu caracter religios (cea mai veche fiind „Carte Românească de Învățătură“ sau „Cazania lui Varlaam“, Iași – 1643), la tipăriturile aparținând unor prestigioase case editoriale europene (începând cu anul 1615), de la periodicele care marchează începuturile publicisticii românești („Albina Românească“, „Curier de Ambe Sexe“ etc.) și până la ediții ce reflectă evoluția ilustrațiilor grafice odată cu tehnica tiparului, expoziția deschisă în Sala Tezaur a Bibliotecii Județene propune și un număr însemnat de ediții de lux, prin legăturile decorative ce fac din carte și-o veritabilă operă de artă.
Deschisă de luni până vineri, (între orele 12.00 – 16.00), expoziția oferă, așadar, nemțenilor un nou prilej de întâlnire cu atât de puțin cunoscuta istorie a cărții și tiparului.
G.T. Kirileanu, ctitor de bibliotecă și martor al istoriei românilor
Gheorghe Teodorescu Kirileanu (13 martie 1872 – 23 noiembrie 1960) a donat orașului Piatra-Neamț, prin actul din 24 februarie 1956, 30.000 de volume (publicații dintre anii 1630-1960), act care stipula înființarea – în casa sa – a unei biblioteci documentare „pentru luminarea poporului“.
G.T. Kirileanu – magistrat, bibliofil, bibliotecar, folclorist și editor al scrierilor lui Creangă – a fost și unul din primii editori ai scrierilor politice ale lui Eminescu (1905). Membru de onoare (din 1948) al Academiei Române.
În timpul studiilor a funcționat ca secretar al Consiliului inspectorilor școlari și custode la Biblioteca Universitară din Iași (1897-1900).
După obținerea licenței în drept a lucrat ca magistrat la Iași apoi la Broșteni.
A atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Creangă, la zece ani după trecerea acestuia în veșnicie. La îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit, din 1906, cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă.
Temeinica știință de carte, probitatea caracterului, calitatea și tenacitatea demersurilor sale culturale îi făcuseră un bun renume încă din anii de studii: reputatul filolog Al. Philippide îl supranumise „rara avis“, iar Louis Basset, secretarul particular al Regelui Carol I, nu ezitase să-l considere „une perle noire“.
În 1906 a intrat în serviciul Casei Regale, unde a primit răspunderea corespondenței în limba română și a petițiilor către suverani. Invitat mai întâi să coordoneze editarea monografiilor moșiilor regale cu prilejul aniversării celor 40 de ani de domnie ai lui Carol I (1866-1906), lui Kirileanu i se propune apoi să lucreze în serviciul Casei Regale din București.
Din 1909 a devenit și bibliotecar al Palatului Regal, precum și colaborator apropiat al Prințului Barbu Știrbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea .
A fost toată viața un neobosit cercetător al trecutului nostru cultural și istoric, un discret și generos cărturar, un pasionat cercetător al folclorului.
Ca o recunoaștere a acestor calități, a fost și numirea în funcția de secretar general al Fundației „Ferdinand I“, înființată de suveranul României în ultimii ani de viață, urmând și sfatul lui G.T. Kirileanu.
O corespondență extrem de bogată (circa 17.000 de scrisori) ilustrează aria relațiilor și preocupărilor lui, în mijlocul cărora s-au aflat personalități din cele mai diverse, de la Titu Maiorescu, N. Iorga și Marta Bibescu la I. Simionescu, S. Mehedinți și Constantin C. Giurescu, de la regii Carol I și Ferdinand I la Barbu Stirbey, Dimitrie Gusti și Ion I. C. Brătianu, de la I. Al. Brătescu-Voinești, Gr. Antipa și Octav Băncilă la V. Bogrea, Sextil Pușcariu, George Vâlsan și Al. Rosetti, ori de la Jean Boutiere, Marcel Godet și Andrei Veress, la H. Tiktin, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Dan Simonescu.
A revenit pe meleagul natal, stabilindu-se din 1935 la Piatra-Neamț, unde a construit o casă pe str. Ștefan cel Mare nr 25 (astăzi – nr. 27), atât pentru el și cele 30.000 de volume ale bibliotecii sale, cât și pentru văduva și cei 4 copii ai fratelui său Simion.
S-a stins din viață la 13 noiembrie 1960, nu înainte de a dona orașului – la 24 februarie 1956 – inestimabila sa bibliotecă, ce cuprinde numeroase titluri și volume de mare interes documentar.
Între acestea, importante valori bibliofile, precum cele 240 de cărți vechi românești (începând cu Cazania lui Varlaam, 1643), cele 51 de cărți vechi străine (începând cu „Turcici Imperii Status“ și „Respublica Moscoviae et Urbes“, Amsterdam, 1630), cele 5 volume din prețioasa colecție a ziarului „Timpul“ din anii 1877, 1878 și 1881-1883, din perioada în care Eminescu a fost – alături de Slavici și Caragiale – redactor al celebrului cotidian.
La fel de prețioase sunt și numeroasele volume cu dedicații, însemnări sau autografe ale unor ilustre personalități, precum B.P. Hașdeu, Alecsandri, Creangă, Ion Bianu, Macedonski, Vâlsan, Marta Bibescu, Regina Maria, Iorga, Gr. Antipa, Simion Mehedinți.
G.T. Kirileanu este cetățean de onoare al municipiului Piatra-Neamț. Biblioteca Județeană Neamț îi poartă numele de la 13 martie 1992.
