11.8 C
Piatra Neamț
duminică, aprilie 20, 2025

Pe urmele coloşilor nemţeni, la Biblioteca G.T. Kirileanu

Politică

Neamț/Începând de astăzi, 120 de polițiști vor fi zilnic pe teren în scopuri de prevenție

SĂRBĂTORI PASCALE ÎN SIGURANȚĂ IPJ:Poliţiștii nemțeni sunt la datorie în serviciul comunităţii și în perioada 18-21 aprilie a.c., astfel...

A dispărut de acasă în urmă cu 12 zile. L-ați văzut?

La data de 14 aprilie a.c., polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Săbăoani au fost sesizați de către o femeie, cu...

Propunere legislativă de la Neamț: „Anul 2025 – Anul Cultural Mihai Eminescu” – la 175 de ani de la nașterea poetului

Declararea prin lege a anului 2025 - Anul Cultural Mihai Eminescu, este una dintre propunerile legislative pe care deputatul PSD de Neamț,...

Reacții acide după ce deputatul Iulian Bulai(USR)a dat-o jos pe Lasconi de pe coperta paginii de facebook

După ce Elena Lasconi a fost abandonată de conducerea USR în plină campanie electorală, cu 221 de voturi din 239, unul dintre...

Zilele Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț (13-17 noiembrie 2017) sunt în plină desfășurare, urmând ca joi, 16 noiembrie, evenimentul de greutate să fie reprezentat de dezbaterea-dialog „Să cunoaștem istoria județului prin memoria comunității: Platforma Industrială Săvinești-Roznov“, prin care este lansat proiectul „Să cunoaștem istoria județului prin memoria comunității“.

Invitații speciali ai acestei întâlniri sunt Valeriu Momanu, Gheorghe Țepeș-Greuruș, Ion Strătilă, Luigi Bodo, Gheorghe Munteanu, Constantin Munteanu, Virgil Răzeșu, Paul Vasiliu și Mircea Rusu.

Cu acest prilej, va fi organizată o expoziție de carte și documente sub genericul „Oameni și locuri“, avându-i drept autori pe Constantin Munteanu, Valentin Ciucă, Ion Cârnu, Gheorghe Țepeș-Greuruș, Dumitru Bostan sr., Iulia Amălinei, Nicolae Marcu, Valeriu Jumanca, Mircea Rusu.

Moderatorul dezbaterii, care se va desfășura în Sala Cupola, de la ora 17.00, va fi Mihaela Mereuță, director-manager al Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“.

Uzina de Fire Sintetice Săvinești

 

Pe 15 ianuarie 1957, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 75 a înscris actul de naștere a Uzinei de Fire Sintetice Săvinești. Doi ani mai târziu, primele instalații ale viitorului colos săvineștean produceau, în premieră pentru România, firele sintetice poliamidice Relon și, apoi, primele cantități de fibre poliacrilice Melana.

În expunerea la Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al Partidului Muncitoresc Român, președintele Gheorghe Gheorghiu-Dej arăta că se va începe construirea unor „noi și importante unități ale industriei noastre chimice“, printre care și construirea unei fabrici de fire sintetice de relon, cu o capacitate de producție de 5.000 tone pe an, la Săvinești.

Prima linie de polimerizare, filare și fabricare a fibrelor sintetice la Uzina de Fibre Sintetice din Săvinești a intrat în funcțiune în luna aprilie 1959. Secția Relon – una din cele mai moderne unități ale industriei chimice – era echipată cu instalații de un înalt nivel tehnic, care asigurau o productivitate mărită și o producție de calitate superioară.

„În afara fibrelor și firelor sintetice, uzina de la Săvinești va produce și mase plastice destinate fabricării diferitelor obiecte tehnice și de uz casnic. Pe baza prevederilor hotărârilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, firele sintetice produse la uzina de la Săvinești în acest an vor da posibilitate industriei noastre ușoare să producă și să pună la dispoziția populației 1.500.000 m.p. țesături și 700.000 bucăți tricotaje. În afară de aceasta, din fibre sintetice, în amestec cu alte fibre, se vor mai produce încă 7-8 milioane m.p. țesături. Calitățile deosebite ale fibrelor sintetice de relon sunt bine cunoscute. Ele au mare rezistență atât la tracțiune, cât și la frecare, nu sunt atacate de microorganisme, nu putrezesc, nu se îmbibă cu apă, nu se îngreunează și se usucă repede; se spală ușor, au o mare elasticitate, rezistență chimică și termică. Țesături fine ca pânza de păianjen, dar și benzi transportoare, curele de transmisie sau odgoane marine, blănuri, covoare, haine de protecție pot fi făcute din firele și fibrele produse la Săvinești. Intrarea în producție a liniei de polimerizare, filare și fabricare a fibrelor sintetice de relon de la Săvinești reprezintă îndeplinirea unei importante sarcini trasate de Congresul al II-lea al partidului de Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R.“ – Flacăra, miercuri, 29 aprilie 1959.

Întinsă pe mai bine de 600 de hectare, Platforma chimică Săvinești asigura traiul pentru circa o treime din populaţia municipiului Piatra Neamţ, în anii comunismului. În perioada de apogeu, lucrau 15.000 de salariați.

Mai multe articole

Spațiu publicitar

Ultimele noutăți

Paul Claudiu Cotîrleț: Vă doresc Paști binecuvântat, lumină, speranță și bucurie!

Ne bucurăm de cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, Învierea Domnului. O sărbătorim aşa cum ne-am obişnuit din părinţi şi bunici, cu...

SC Troleibuzul SA vă urează Paşti Binecuvântat!

Noaptea Sfântă a Învierii să vă lumineze sufletele pentru a fi mai buni, mai curaţi, mai înţelegători şi mai apropiaţi de Dumnezeu!...

Sâmbăta Mare. Isus coboară în iad

În Sâmbăta Mare sărbătorim înfrângerea morții de către Hristos, Învierea fiind mărturie a acestui fapt. Aceasta este o zi tainică,...

Felicitare de Paşti de la Direcţia Silvică Neamţ

Direcţia Silvică Neamţ urează tuturor salariaţilor şi colaboratorilor, PAŞTI FERICIT!Lumina Învierii Domnului Isus să vă aducă pacea, liniştea şi bucuria! Hristos a...