„Cât despre fericire… Noi n-avem timp să fim fericiţi. Abia avem timp să trăim bine”. (Mihail Sebastian în piesa de teatru Steaua fără nume)
Mihail Sebastian (nume real: Iosif Hechter, alt pseudonim: Victor Mincu, n. 18 octombrie 1907, Brăila – d. 29 mai 1945,București) a fost un om de litere român de origine evreiască, care a scris roman, dramaturgie și critică literară. A fost de asemenea activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală.
Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Nae Ionescu. Un scandal fulminant în epoca interbelică l-a cauzat prefața antisemită a lui Ionescu la romanul De două mii de ani, prefață pe care Sebastian a publicat-o intactă. Deriva înspre extremismul de dreapta a generației sale și circumstanțele politice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său și de foștii săi prieteni. În această perioadă a ținut jurnal.
După moartea lui subită, posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când jurnalul, care rămăsese peste 60 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice(sursa: Wikipedia)
Opera
Romane: Fragmente dintr-un carnet gasit (1932), Femei (1933), De doua mii de ani (1934), urmat de „dosarul“ scandalului de presa:Cum am devenit huligan. Texte, fapte, oameni (1935), Orasul cu salcami (1935), Accidentul (1940).
Critica: Corespondenta lui Marcel Proust (1939). Criticul foiletonist a fost recuperat postum.
Teatru: Jocul de-a vacanta (1939), Steaua fara nume (1942), sub camuflajul numelui de Victor Mincu. Restul operei dramatice postum.
