Fondul cinegetic este una dintre puținele comori care ne-au mai rămas, după dezastrul în urma distrugerii pădurilor și a industriilor tradiționale.
Nimeni nu are dreptul să îl distrugă fără ca noi, românii, să avem un cuvânt de spus.
Alăturați-vă și semnați petiția online pentru susținerea prelungirii termenului dedicat dezbaterii publice în vederea implementării unor soluții reale.
În calitate de medic veterinar, membru fondator al Sanctuarului “Libearty Bear Sanctuary” Zărnești – http://www.ampbears.ro/ – consultant medical veterinar pentru WAP – World Animal Protection, cea mai mare organizație pentru protecția animalelor din lume, Prim-Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România, vă solicit implicarea proactivă pentru salvarea fondului cinegetic din România.
Puterea noastră constă în semnarea unei petiții împotriva Ordinului de Ministru al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, privind derogările acordate la vânătoarea de urs, lup, râs și pisică sălbatică, derogare care stabilește o cotă de extracție a vânatului la un nivel de 1691 animale din speciile urs brun, lup, râs și pisică sălbatică.
De ce mereu apelăm la soluții extreme și brutale?
WWF (World Wide Fund) prezintă obiectiv situația în protestul online (http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/liber-la-ucis-animale-cum-justifica-autoritatile-aprobarea-vanatorii-pentru-1-600-de-pisici-salbatice-ursi-si-lupi.html):
“În realitate cauzele principale pentru care în mod accidental apar pagube au legatură direct cu:
- fragmentarea habitatelor naturale;
- deranjul temporar și chiar permanent al habitatului acestora. Printre cauzele de deranj menționăm: exploatări forestiere legale intensificate sau chiar abuzive și ilegale, turism motorizat scăpat de sub control (atv, enduro, offroad, snowmobil, etc.), culesul excesiv de ciuperci de pădure pentru export în Italia, etc.
- habituarea animalelor sălbatice prin hrănire directă sau din cauza managementului prost al deșeurilor;
- dereglarea ciclului biologic din cauza schimbărilor climatice (iarna nu mai vine sau vine prea târziu) și apare insuficiența de hrană naturală la timpul potrivit.
Mărimea populațiilor variază în mod natural și este direct reglată de capacitatea de suport și de stabilitatea ecosistemelor. Orice intervenție umană de reglare a populațiilor cauzează în realitate un impact negativ pe termen lung și pune în pericol iminent existența speciilor vizate de ordinul de ministru. Selecția naturală este în mod cert superioară asigurării viitorului acestor specii în comparație cu selecția artificială prin vânătoare aprobată de minister.
Este esențial să realizați o analiză independentă pe termen lung a situației înainte de o decizie.
Marea majoritate a urșilor, lupilor, râșilor și a pisicilor sălbatice se adăpostesc în situri Natura 2000, parcuri naționale și naturale. Toate acestea au aprobate sau în curs de aprobare planuri de management cu măsuri de reducere a pagubelor cauzate de fauna sălbatică.”
Astfel de decizii nu se iau pe genunchi, iar dezbaterea publică nu trebuie să fie superficială.
Este datoria noastră să ne implicăm în găsirea soluțiilor pentru rezolvarea situațiilor punctuale în care animalele sălbatice pot reprezenta un pericol pentru om, intervenind asupra cauzelor și nu a efectelor.
Alăturați-vă celor cărora încă le mai pasă de viață, de generațiile următoare, de România!
Liviu Harbuz
