Tot mai multe voci acuză guvernul de tăcere în cazul cutremurelor de la Galaţi, şi acum şi în restul regiunii, dar şi de manipulare a opiniei publice prin îndreptarea exclusivă a atenţiei spre Roşia Montana. Surse dau ca sigure cel puţin începerea probelor pentru explotarea gazelor de şist, ceea ce ar explica activitatea seismică din ultima vreme.Specialistul în geofizica William Elsworth spune ca aceasta activitate poate da nastere cutremurelor, insa nu in toate cazurile”.(ziare.com)
Petre Prisecaru, cercetător principal în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române: “Perspectiva exploatării gazelor de şist (neconvenţionale) i-a împărţit pe români în două tabere: unii sunt contra operării lor (şi sunt catalogaţi de tabăra adversă ca «susţinători ai intereselor Rusiei»), ceilalţi sunt pentru operarea lor (şi sunt catalogaţi de tabăra adversă ca «susţinători ai intereselor SUA»”.
România nu poate promova gazele de şist fără acceptanţa publicului şi fără a informa corect populaţia despre avantajele şi implicaţiile exploatării unei astfel de resurse, dar şi despre tehnologiile de ultimă generaţie care se folosesc în acest proces, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Iulian Iancu.
„Nu putem promova o astfel de resursă fără acceptanţa publicului şi fără a pregăti populaţia şi a o informa corect despre avantajele, implicaţiile, tehnologiile de ultimă generaţie folosite în această exploatare. Academia Română a supus dezbaterii publice acest subiect cu toate feţele cunoscute astăzi în lume, de la acele accidente care sunt, astăzi, foarte uşor de înţeles şi de văzut pe internet, până la tehnologia de ultimă generaţie, care a reuşit să aducă acel element de securitate, de siguranţă şi a transformat SUA din importator în exportator de gaze naturale”, a spus Iulian Iancu.
În opinia acestuia, subiectul nu poate fi promovat ââîn mod abruptââ, ci trebuie dezbătut public, iar populaţia, mai ales cea care locuieşte în zonele cu un potenţial confirmat de gaze de şist, trebuie informată corect.
Îngrijorarea populaţiei este “amplificată şi întreţinută de anumiţi factori de interes”
În ceea ce priveşte reacţiile negative ale multor români cu privire la impactul asupra mediului pe care l-ar avea exploatarea gazelor de şist, Iulian Iancu a declarat că această îngrijorare este “amplificată şi întreţinută de anumiţi factori de interes, respectiv giganţi petrolieri, care încearcă reciproc să se împiedice în a accede pe piaţă”.
„Este cunoscut – şi deja se ştie în spaţiul public, dar nu există nici o informaţie oficială – că sunt milioane de euro vehiculate din partea unui mare jucător energetic împotriva celorlalţi jucători mari energetici care intră în exploatarea gazelor de şist, în a crea starea de panică, starea de emoţie, starea de îngrijorare. Aceste sume sunt dirijate într-o manipulare mediatică, într-o zonă care nu are la bază neapărat adevărul”, a afirmat Iancu.
Referitor la modul cum este privit subiectul exploatării gazelor de şist în alte ţări, deputatul a afirmat că lucrurile ââsunt nuanţateââ. “Europa are un regim aproape special. Sunt state care au zis «nu», cum ar fi Franţa sau Bulgaria. În acelaşi timp, Franţa are 70% nuclear (produce energie nucleară – n.r.), pentru care Germania spune «nu» şi este atât de îngrijorată (…). Noi trebuie să avem capacitatea să discernem între pericole şi garanţii elementul de adevăr, ca să ne putem valorifica această resursăââ, a concluzionat Iulian Iancu.
“Din toate discuţiile pe care le-am avut cu specialişti în domeniu, lucrurile sunt foarte grave”
Precizările făcute de preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor vin după ce peste 7.000 de cetăţeni au protestat, miercuri, la Bârlad, faţă de exploatarea gazelor de şist. Marşul a fost organizat de Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile (GISC) Bârlad şi a adunat reprezentanţi ai unor parohii din Bârlad şi din împrejurimi, activişti de mediu, dar şi cetăţeni din judeţele Vaslui, Galaţi, Iaşi, Buzău, Constanţa sau Bucureşti, care s-au declarat împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice de către compania americană Chevron.
„Prin această proclamaţie-protest, nu am cerut nimic altceva decât să fim consultaţi, ca şi societate civilă, pe marginea acestui subiect atât de important, explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice. Din toate consultările şi discuţiile pe care le-am avut până acum cu specialişti în domeniu, lucrurile sunt foarte grave. (…) Nu putem să acceptăm să fim victimele celor de la Chevron, care sunt foarte hotărâţi să înceapă treaba. Ei sunt siguri de acest lucru pentru că au sprijin din partea celor care ne reprezintă, de la cel mai înalt nivel şi până la nivelul autorităţilor locale”, a declarat, miercuri, unul dintre membrii GISC Bârlad, generalul Neculai Olaru.
Reprezentanţii grupului au precizat că proclamaţia va fi înaintată de Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile (GISC) Bârlad către Preşedinţie, Guvern, Parchetul General şi chiar Direcţia Naţională Anticorupţie.
Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat, în ultima lună, trei certificate de urbanism pentru tot atâtea perimetre din judeţul Vaslui unde compania americană Chevron intenţionează să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.
Membru al Academiei Române: “Nu merită să plătim orice preţ pentru dezvoltare”
Într-un interviu acordat recent revistei “Formula As”, în care a tratat o serie de aspecte referitoare la metoda exploatării gazelor de şist, doctorul în economie Petre Prisecaru, cercetător principal în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, cu o vechime în cercetare în domeniul energetic de 43 de ani, afirma următoarele: „Perspectiva exploatării gazelor de şist (neconvenţionale) i-a împărţit pe români în două tabere: unii sunt contra operării lor (şi sunt catalogaţi de tabăra adversă ca „susţinători ai intereselor Rusiei”), ceilalţi sunt pentru operarea lor (şi sunt catalogaţi de tabăra adversă ca „susţinători ai intereselor SUA”).
Definiţia generală a gazelor neconvenţionale, gaze de şist, se referă la acele acumulări de gaze naturale care nu pot fi produse comercial prin tehnologii comune de explorare şi producţie şi care sunt cantonate în rezervoare cu permeabilităţi şi porozităţi reduse, ce nu permit curgerea decât prin aplicarea fracturărilor hidraulice şi săpării de sonde orizontale sau multilaterale. Explorarea şi exploatarea gazelor de şist a debutat la mijlocul anilor â90 în SUA, unde rezervele sunt estimate la circa 24,4 trilioane metri cubi. Rezervele pentru Europa au fost estimate între 18-35 trilioane metri cubi, iar interesul exploatării lor urmăreşte reducerea dependenţei de importul de gaz din Rusia.
Reticenţa multor state vestice este legată însă de impactul ecologic ridicat al tehnologiei de extracţie – fracturarea hidraulică. Această tehnologie necesită cantităţi enorme de apă, milioane de litri la fiecare sondă, resursă deficitară în România. Tehnologia provoacă probleme legate de evacuarea apei reziduale, care conţine circa 600 de substanţe chimice, dintre care multe dovedite cancerigene, de contaminarea pânzei freatice, de producerea unor cutremure mici, de suprafaţă. În plus, Europa are o structură geologică mai puţin favorabilă, cu depozite la adâncimi mai mari.
Exploatarea gazelor de şist este mult mai poluantă decât cea a gazului natural şi cu consecinţe extrem de negative. Emisiile de dioxid de carbon în atmosferă, cu mare impact asupra încălzirii globale, sunt cu peste 20% mai mari decât la exploatarea cărbunelui. (…) Pe de altă parte, în România, în special în zona Vasluiului, la „polul secetei”, unde Consiliul Judeţean a dat deja undă verde forajelor, nu avem apa necesară exploatării pe scară largă a gazelor de şist; cu tehnologia depăşită a fracturării hidraulice propusă de Chevron, scoatem din circuitul agricol şi turistic suprafeţe mari, poluarea este extrem de ridicată, iar pericolul cutremurelor de suprafaţă nu este de neglijat.
Recomand un accent deosebit pe energiile verzi, iar în locul gazului de şist propun acordarea unei atenţii mari biogazului şi culturilor energetice (2-3 milioane de hectare depreciate şi nefolosite pot fi destinate acestui scop). A miza prea mult pe gazele de şist aduce cu jocul riscant, la ruletă, dintr-un cazinou. Ar trebui să fim mai realişti şi să valorificăm potenţialul de resurse regenerabile şi, dacă se va putea, să terminăm investiţia de la Cernavodă. Gaz natural se va putea importa în cantităţi mari, în viitorul mai îndepărtat, din Iran şi Irak, unde există rezerve imense, dar contextul geopolitic actual nu este unul favorabil. Pe de altă parte, nu exclud nici importul din Rusia, dar la preţuri rezonabile şi nu umflate la maximum, ca în prezent.
(…) Nu merită să plătim orice preţ pentru dezvoltare, pentru locuri de muncă şi independenţă energetică. Ultimul concept este o poveste frumoasă, îl bântuia pe Ceauşescu şi văd că-i chinuie şi pe unii politicieni români”, a concluzionat cercetătorul român.(ziarul Lumina)
