PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
DECLARAȚIE POLITICĂ
-03.09.2013-
Titlul declarației: Febra aurului
La 15 ani de la inceperea explorarilor aurifere in Rosia Montana, astazi ne aflam intr-o noua faza a acestui proiect si anume demararea exploatarii. Guvernul a aprobat proiectul de lege a carui principalele măsuri sunt:
– participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă la 25%.
– redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va creste de la 4% la 6%.
La Rosia Montana se face minerit de peste 2000 ani. Au exploatat resursele existente toti stramosii nostri si este normal sa o facem si noi, mai ales intr-o perioada economica nu tocmai fericita. Inteleg ratiunile economice, dar nu inteleg determinarea de a iesi in pierdere cand esti proprietarul celui mai mare zacamant de aur din Europa! Adica statul roman nu este nici macar partener egal cu firma canadiana? De ce nu putem negocia o situatie win-win? De ce nu 50%-50%, noi cu aurul ei cu tehnologia, daca tot dorim sa punem in aplicare acest proiect?
Din masurile proiectului de lege aprobat de Guvern reiese ceva de genul: Dati-ne resursele voastre si va lasam sa munciti pentru noi!
Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, din Europa, prin cianurare si va cuprinde, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, precum si un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de circa 400 hectare.
De altfel, din punct de vedere tehnologic nici nu putem vorbi de un „proiect minier” ci mai degrabă asistăm la un proiect industrial – apropiat industriei materialelor de construcții – întrucât operația de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice de către mineri ci direct, la suprafață, prin dislocarea muntelui, urmată de transportul și concasarea minereului aurifer și separarea aurului – prin cianurare – în recipiente speciale.
Prin aceptarea unui astfel de „parteneriat” Romania nu face altceva decat sa-si arate neputinta de a-si gestiona propriile resurse si de a deveni independenta cu adevarat. Romania ar putea pune la punct un program de tehnologizare si de exploatare pe cont propriu a acestor resurse, ce-i drept necesita un pic de timp si fonduri. De asemeni s-ar putea apela la metodele traditionale de minerit, asta asigurand locuri de munca pentru o perioada mai mare de timp, iar efectele daunatoare ar fi mai mici.
Dar cred ca cineva se grabeste de aceea se apeleaza la metode rapide: decopertare si cianurare. In aceasta situatie trebuie sa ne asumam responsabilitatile ce rezulta din exploatarea metalelor nobile prin aceasta metoda si ma refer aici la executia, exploatarea, inchiderea si monitorizarea imensului iaz de decantare ce va rezulta in urma proiectului industrial Rosia Montana. La baza acestei afirmatii se afla starea celor peste 32 de iazuri de decantare, asociate exploatarilor miniere aflate in judetele Maramures, Harghita, Suceava, Bistrita-Nasaud, Brasov, necorespunzator intretinute din lipsa alocarii de fonduri.
Sa ne amintim tragicul accident din ianuarie 2000, cand barajul iazului de decantare al societatii Aurul SA, a cedat, deversând 100.000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri (aproximativ 100 de tone de cianuri) peste câmpuri și în sistemul hidrografic local, afectand râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre înainte de a ajunge la Marea Neagră. Au fost afectate sursele de apa din 3 tari, Romania, Ungaria si Iugoslavia, afectand milioane de locuitori. Sute de tone de peste mort au fost colectate din apele raurilor poluate. Mii de pasari au murit din cauza cianurii deversate. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobîl.
Compania australiana Esmeralda Exploration, cu care statul roman a infiintat societatea Aurul SA, promitea ca iazul de decantare va fi monitorizat corespunzator si nimic rau nu se va intampla, dar dezastrul ecologic s-a produs si nici in ziua de astazi nimeni nu a fost tras la raspundere pentru asta.
Pe acelasi model, astazi compania Gabriel Resources, canadiana de data aceasta, promite romanilor avantaje nemaipomenite. In acelasi fel, promite ca va întreprinde conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, va asigura protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, va contribui la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montana.
In realitatea nu exista asa ceva: un proiect de o asemenea anvergura, care va sterge de pe harta Romaniei 4 din muntii sai, lasand in loc cratere imense si un monstruos iaz de decantare a apelor cu cianuri va aduce cu el si urmatoarele efecte:
– poluarea aerului;
– poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;
– poluarea solului;
– afectarea habitatelor naturale, vegetaţie şi faună;
– modificarea folosinţelor şi a regimului proprietăţii terenurilor, dezafectări şi strămutări,
– afectarea surselor locale de alimentare cu apă, efecte psihologice asupra comunităţilor umane;
In ultimele zile am primit peste 2200 de emailuri cu diverse titluri cum ar fi: “Nu proiectului Rosia Montana” ; “Votul tau poate salva Rosia Montana” ; “Salvati Rosia Montana” ; “Votati in numele nostru si al copiilor nostri, va rugam sa votati constient” sau “Nu va jucati cu soarta noastra si a copiilor nostri”. Nici macar un singur email din cele care au venit nu a prezentat avantajele si nu a sustinut acestui proiect, si asta dintr-un singur motiv: sunt neglijabile in raport cu impactul general.
In prima sesiune parlamentara am mai fost solicitat sa iau atitudine si in cazul altor proiecte legislative cum ar fi: “Legea retrocedarilor”, “Legea apiculturii”, “Legea geodezilor”, “Legea animalelor fara stapan” “Codul silvic” “Actele de identitate biometrice”, unele din ele fiind inca in circuitul Parlamentului, dar in nici unul din cazurile enumerate mai sus nu s-a pus atata patima si nu s-au facut atatea eforturi cate s-au facut si se fac pentru blocarea proiectului Rosia Montana ….. si pe buna dreptate!
Personal nu voi sustine acest proiect in forma actuala!
Va multumesc.
Catalin Dragusanu
Deputat de Neamt
