Ieri, 29 mai, la Muzeul de Istorie şi Arheologie a avut loc vernisajul expoziţiei temporare „Evoluţia urbanistică a oraşului Piatra-Neamţ (secolele XIX-XX)”, organizată de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ în colaborare cu Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale.
Expoziţia grupează aproximativ optzeci de obiecte – documente, fotografii, cărţi poştale, lucrări de artă reprezentative pentru reconstituirea istoriei urbane a oraşului Piatra-Neamţ. Pentru prima oară, au fost etalate planurile originale ale urbei de sub poalele Pietricicăi, cel mai vechi datând din anul 1845. Proiectul expoziţional se materializează în preajma unei date care aminteşte de primarul transformator al oraşului, Nicu Albu, cel care la 31 mai 1908, murea într-un sanatoriu la Bucureşti. Anul acesta, pe 2 februarie, s-au aniversat 160 de la naşterea primarului, pe care marele istoric Nicolae Iorga l-a lăudat şi i-a recunoscut opera de modernizare a oraşului. „Expoziţia se încadrează, am putea spune, într-un proiect naţional, întrucât există această direcţie de promovare şi valorificare a patrimoniului muzeal şi arhivistic, care reconstituie istoria urbană a ţării. Nu este pentru prima dată, când la Muzeul de Istorie şi Arheologie se organizează o expoziţie dedicată istoriei locale şi evoluţiei urbanistice a oraşului, însă obiectele din cadrul expoziţiei sunt expuse în premieră. Mă refer, în primul rând, la planurile urbanistice, cel mai vechi plan fiind din 1845”, a spus muzeograful Mihaela Verzea, şef secţie istorie-artă. Ea a precizat că primele preocupări urbanistice în Principatele Române au avut loc încă de la începutul sec. XIX, atunci când au fost create organele de conducere ale oraşelor, care au supravegheat dezvoltarea şi ordonarea oraşului. „Începând cu ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, putem vorbi de un început al urbanizării oraşului nostru care, până atunci, semăna mai mult cu un sat de munte. De altfel, se spunea despre Piatra Neamţ, că are aspectul unei caracatiţe gigantice, corpul acesteia era identificat în centrul oraşului, iar braţele erau cartierele”, a explicat Mihaela Verzea. Expoziţia este completată de lucrări semnate de pictori importanţi, precum Iulia Hălăucescu, Aurelia Cononov şi alţii. Şeful Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale, Daniel Pavăl, a spus că tablourile, fotografiile, cărţile poştale, îi întăresc convingerea despre cât de rural era Târgul Pietrei: „ Oraşele aveau un aspect vădit rural din punct de vedere al construcţiilor, dar şi al ocupaţiilor locuitorilor, până în sec. XIX-lea. Oraşele aveau aspecte semiurbane, semirurale, şi cu o puternică patină orientală. Faptul că ele încep să semene cu oraşele de tip european, se datorează iniţiativelor pe care le-au luat foarte mulţi primari ai acestor comune urbane, pentru că asta era titulatura oficială. Din punct de vedere administrativ, la vremea respectivă erau comune urbane reşedinţă de judeţ, comune urbane nereşedinţă şi comune rurale”.
Expoziţia de la Muzeul de Istorie şi Arheologie este organizată pe trei piloni principali: aspectul topografic al oraşului, aspectul imagistic şi suportul scris al evoluţiei urbanistice, concretizat prin prezentarea anumitor documente oficiale de consiliul local, până la anumite dări de seamă şi regulamente.
Expoziţia „Evoluţia urbanistică a oraşului Piatra-Neamţ (secolele XIX-XX)”, este deschisă publicului până pe 2 august.
Irene Apostol