Nu am legat niciodată vreun peşte (zic unii că nici să-l prind nu ştiu), dar particip cu entuziasm la dezlegarea dumnealui. Mai ales de Buna Vestire, când, conform tradiţiei populare, este aproape obligatoriu să-l mănânci ca să fii sănătos şi vioi ca “peştele în apă”. Şi trebuie să înoate întrun vinişor zglobiu pentru ca, în această zi numită şi Ziua Cucului, să fii sătul şi vesel. Dacă nu, vei sări din cuib în cuib, precum pasărea, tot anul, zic bătrânii. Ca să nu păţesc aşa o belea, am început să caut ceva care să poată fi numit peşte. Pe scurt am renunţat să îl caut în zadar în mediul său natural şi am luat hotărarea înţeleaptă de a mă duce acolo unde îl găsim cu şanse maxime: la pescărie.
Cel mai indicat loc este magazinul “LA CHERHANA” vizavi de Kaufland. Aici găseşti cel mai bun şi proaspăt peşte viu din oraş: păstrăv din Neamţ şi crap, caras, somn, ştiucă, scrumbie din Deltă. Cum zice patronul, domnul Cristian: unii înotau în Dunăre cu câteva ore în urmă şi sunt încă uimiţi de priveliştea frumoasă de la Piatra Neamţ. Am profitat de întâlnirea cu domnul menţionat şi i-am cerut o recomandare pentru masa de Buna Vestire. Ca un adevărat pasionat şi cunoscător desăvârşit al comportamentului peştelui în apă şi în bucătărie, nu s-a limitat să ne recomande o reţetă ci ne-a povestit cu entuziasm despre un peşte nemaipomenit: scrumbia de Dunăre.
Aceasta este un peşte migrator care trăieşte in Marea Neagră. În martie-aprilie urcă pe Dunăre sute de kilometri pentru depunerea icrelor după care, în mai, face drumul înapoi. În timpul acestui periplu are loc o schimbare extraordinară a metabolismului, pentru a se adapta la trecerea de la apa sărată la apă dulce şi pentru reproducție. Scrumbia de Dunăre devine cel mai gras peşte din lume, raportat la mărime, dar grăsimea ei, formată din acizi grași polinesaturați, curăță aproape integral vasele de sânge de colesterol. Nu este de neglijat nici aportul de antioxidanţi şi minerale. Se zice că o cură de scrumbie face minuni în ateroscleroză, colesterol mărit, diabet şi are efecte anticancerigene.
”Deşi este delicioasă la cuptor, prăjită în tigaie sau marinată eu vă recomand scrumbia la grătar. O consider deliciul primăverii” spune interlocutorul nostru. “Iată cum se prepară: se curăţă peştele, se spală în mai multe ape, se lasă la zvântat. Se crestează, la 450, cât mai des cu un cuţit ascuţit, se sărează şi se pune pe grătarul încins. Se stropeşte cu lămâie şi se prăjeşte bine pentru a se mai scurge grăsimea. Se mănâncă cu mămăliguţă şi cu lămâie din belşug”. Apoi îţi lingi degetele vreo săptămână şi te speli pe gâtlej cu un vin alb sec, am gândit eu.
După aşa vorbe am fugit repede acasă şi am ascuns în frigider scrumbia “prinsă” la CHERHANA de teamă să nu o devorez pe loc. Dacă doriţi şi alte reţete treceţi pe la domnul Cristian: vă va zdruncina cu siguranţă hotărârea de a posti. Vă urez sănătate şi poftă bună de Buna Vestire!
Maximilian Gavrilescu
