Trecerea spre primăvară, cu variaţii de presiune şi de temperatură determină reacţii intense de adaptare din partea organismului. Ca să ne ferim de neplăcutele răceli şi de complicaţiile lor, specialiştii ne recomandă să evităm automedicaţia şi să respectăm câteva reguli simple.
De asemenea, trebuie să ştim să facem diferenţa între viroze (răceală, guturai) care sunt date de viruşi şi alte boli (bronşita, pneumonia) care pot fi date şi de bacterii.
Guturaiul, răceala, viroza înseamnă acelaşi lucru. Virusurile provoacă guturai, răceală sau viroză. Viroza este deci o infecţie respiratorie dată de un virus. Când oamenilor le scade imunitatea, ei sunt mai uşor atacaţi de virusuri, cei cu imunitate mai fragilă fac forme mai grele de viroze respiratorii. Cei mai vulnerabili sunt copiii mici, care pot avea şi manifestări digestive sau meningeale – dureri de cap, fotofobie (nu suportă lumina), dar şi bătrânii. Dar, expuşi la aceste viroze respiratorii sunt şi cei cu imunitatea scăzută din pricina unor boli cronice sau aflaţi sub tratamente cu citostatice pentru cancer.
Există în categoria bolilor cu nasul curgând şi rinita alergică. Ea seamănă cu guturaiul, dar nu e guturai. Rinita alergică este reacţia exagerată a nasului la unii factori alergeni (polen, praf, păr de animale).
Viroza poate coborî la plămâni
În aceste viroze (traheite, traheo-bronşite), tusea este chinuitoare, cu durere în piept , ca o arsură. În această formă de tuse, expectoraţia este albă, curată, sub forma unei mucoase. Apoi tusea „se coace”, cum se zice şi devine galben-verzuie. Traheita, traheo- bronşita sunt provocate de virusuri banale, nu de virusuri gripale. Împotriva acestor forme uşoare organismul se apără singur, prin imunitate, iar medicaţia este compusă din aspirină, paracetamol, expectorante. În nici un caz, în aceste forme nu se apelează la antibiotice.
Se întâmplă ca expectoraţia albă să se transforme într-o expectoraţie purulentă, semn că viroza respiratorie s-a suprainfectat cu bacterii. În aceste etape mai complicate ale bolii respiratorii trebuie să se recurgă la antibiotice. Acum, ele sunt utile.
Gripa
O altă clasă este gripa. Ea este o viroză produsă de virusuri gripale, ce pot fi extrem de agresive. Tocmai de aceea se recomandă vaccinarea antigripală. În fiecare an, tipul de vaccin este indicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în funcţie de răspăndirea unor anume tulpini de virusuri gripale pe intinsul planetei . Vaccinarea antigripală nu te imunizează total, dar scade gravitatea gripei şi mortalitatea Cei mai expuşi la gripe sunt copiii, vârstnicii şi cei cu boli cronice.
Pneumonia este o infecţie mai gravă, cu bacterii. Tusea este intensă cu expectoraţie purulentă. Uneori, în expectoraţie se văd şi striaţii de sânge. Pneumonia se anunţă printr-o stare generală foarte proastă, cu junghi în spate, tuse, oboseală. Totdeauna trebuie să se acţioneze cu antibiotice. Pneumonia nu mai este o viroză, ci o infecţie pulmonară cu bacterii. În cazul copiilor şi vârstnicilor, se impune internarea în spital, fiindcă ei fac forme grave de pneumonie, care duc la complicaţii ce pun în pericol chiar viaţa bolnavului.
Copiii şi vârstnicii, aflaţi în perioade de reactivitate mai mare a imunităţii sunt mai expuşi la virozele respiratorii de sezon. De aceea, nu sunt rare micile epidemii care apar în colectivităţi. Mulţi părinţi care cunosc aceste tipuri de reacţie încearcă diferite tipuri de scheme de prevenţie, naturale sau cu produse de sinteză . La cabinetele medicilor de familie cel puţin cinci persoane ajung zilnic cu probleme respiratorii. Şi, cel mai grav este faptul că virozele, care sunt provocate de peste 150 de virusuri, se transmit extrem de uşor. Aşa că magazinele sau grădiniţele şi şcolile pot fi locurile în care vă puteţi îmbolnăvi cel mai uşor.
Dacă totuşi apar simptomele virozelor respiratorii, cu strănuturi frecvente, nas care curge şi ochi care curg, uneori şi cu ceva durere la înghiţire, cu o idee de febră sau cu febră de-a dreptul 39-40 grade, cu stare generală proastă şi dureri musculare generalizate, lipsa poftei de mâncare şi sete intensă sau lipsa setei înseamnă că organismul a fost deja invadat de viruşi. În această situaţie, atât copiii cât şi adulţii trebuie să se pregătească pentru câteva zile de stat în pat.
Orice viroză respiratorie, odată începută, durează 5-7 zile indiferent de tratamentul folosit. Dacă adulţii continuă să meargă la serviciu, evoluţia se va prelungi inevitabil până la 2-3 săptămâni şi de cele mai multe ori, pot apărea complicaţii precum bronşite, traheo-bronşite, laringite şi uneori pneumonie. Iar după trecerea virozei, rămân stări de oboseală generalizată perioade destul de lungi de timp.
Odihna face parte din tratament
Dacă viroza respiratorie este bine tratată, persoana se odihneşte şi lasă organismul să se recupereze şi să-şi mobilizeze toate resursele imunitare şi energia pentru a învinge viruşii, viroza va trece într-o săptămână şi revenirea va fi rapidă.
O viroză respiratorie nu ţine doar doua-trei zile, oricât am dori. Odată apărute simptomele, aşteptaţi-vă la o perioadă de minim o săptămână de stare generală proastă. Dacă imunitatea nu este foarte bună sau agresiunea virală este foarte mare, atunci simptomele avansează şi viroza respiratorie se declanşează în totalitatea ei.
În acest moment, pacientul va trebui să stea în repaus la pat, să doarmă cât mai mult, dacă are somnolenţă. În perioada somnului, organismul se vindecă mai uşor. De asemenea, va trebui să consume lichide calde, ceaiuri din plante precum cimbrişor,codiţa şoricelului,tei,busuioc, brad, supe din legume concentrate, compoturi din fructe şi hrană cât mai uşoară, preponderent vegetală. Proteinele din carne şi lapte pot să accentueze febra şi se recomandă evitarea lor în special în primele 3-4 zile de la debutul simptomelor de viroză.
Dacă apar dureri în gât, se poate folosi un preparat tip spray cu propolis, pentru pulverizat la nivelul cavităţii bucale şi la nivelul faringelui, de câteva ori pe zi. Se pot administra şi suplimente cu vitamina C. Dacă există obstrucţie nazală (nas infundat) se utilizează un preparat din apă de mare sau ser fiziologic sau câteva picături de lămâie (senzaţia e mai neplacută, dar tratamantul foarte eficient).
Dacă febra este foarte mare şi durează timp îndelungat, se recomandă folosirea unor preparate precum paracetamol, nurofen sau algocalmin, novocalmin, supozitoare.
Tratamentele naturale sunt deosebit de eficiente la copii, unde rezultatele vor fi mult mai rapide şi evoluţia de cele mai multe ori uşoară. Un copil cu febră se poate juca, poate mânca şi duce pe picioare întregul episod viral. În afară de supraveghere atentă şi tratament natural, un copil nu are nevoie de antibiotice sau alte medicamente chimice.
Eternele băi de picioare
La adulţi, mai ales dacă sunt epuizaţi sau deosebit de stresaţi, evoluţia virozelor respiratorii poate fi mai dificilă, cu nevoie de repaus la pat. Pentru grăbirea eliminării toxinelor şi drenajul organismului suferind se vor folosi cu succes băile de picioare cu apă fierbinte cu sare sau băile generale cu apă şi sare (nu cardiacii!), după care se împachetează bine persoana într-un halat călduros, stă 30 minute să transpire bine şi apoi face un nou duş şi se merge la culcare.
Episodul de viroză respiratorie reprezintă la adulţi o oportunitate de repaus, de odihnă, de dietă şi de refacere prin somn. De aceea, pe lângă neplăcerile induse de simptomele virozei respiratorii, care vor trece în timp şi cu tratament, fiecare persoană trebuie să privească şi partea bună: ocazia de refacere a organismului, de detoxifiere şi de regenerare.
O mare greşeală a omului cu guturai este înghiţirea de antibiotice luate de la farmacie, fără nici o indicaţie a medicului, căci guturaiul este provocat de virusuri, şi acestea sunt insensibile la antibiotice. Efectul păgubos este că, luând antibiotice, se creează o rezistenţă a microbilor la antibiotice, şi atunci când ele sunt necesare în suprainfectarea virozelor, nu mai au eficienţă.
Nadia ŞERBAN
medic specialist MF
