OBOSEALA CRONICĂ: astenie, despresie sau boală fizică? * Doctor MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare OBOSEALA CRONICĂ: astenie, despresie sau boală fizică? * Doctor MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Dedic acest articol tuturor persoanelor  care suferă de oboseală cronică, lipsa de energie, lucruri care se prelungesc pe o lungă perioadă de timp. Aici... OBOSEALA CRONICĂ: astenie, despresie sau boală fizică? * Doctor MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare

Dedic acest articol tuturor persoanelor  care suferă de oboseală cronică, lipsa de energie, lucruri care se prelungesc pe o lungă perioadă de timp. Aici intervin pierderea puterilor și lipsa de motivație, nevoia de a activa și de a reacționa.

Trebuie să spun că nu există o persoană pe acest pământ care să nu fi simțit măcar odată această stare. Dar, o să facem o diferențiere între oboseala care intervine dintrun efort prea mare- sportiv sau de altă natură sau care necesită odihnă. A doua diferențiere trebuie să o facem între astenie (lipsa de putere în limba greacă) declanșată de un factor medical și neurorologic și factorul psihologic.

Astenia nu apare într-un mod independent, ea este un simptom sau un sindrom la alte probleme, mult mai profunde. Există o astenie care este independentă și despre care o să discutăm separat și care se numește astenia de primăvară.

Astenia apare în trunchiul creierului unde se creează adrenalina. Din momentul când există o problemă în acest trunchi și nu se mai produce adrenalina care este hormonul activității, se dezvoltă oboseala. Problema este într-adevăr în trunchi atunci când se reduc neuro-transmițătorii. O altă parte spune că există probleme în vasele de sânge care duc spre astenie. Răceala, dureri de stomac, hepatita și dureri de ficat ori alte feluri de dureri pot duce la probleme ale sistemului nervos central care duc la această oboseală cronică.

În primul rând astenia se referă la o stare de oboseală, la nopți problematice fără somn, la probleme de memorie și concentrare care se leagă de aceasta. În partea mai gravă a asteniei există și lipsa de apetit, reducerea apetitului sexual, mobilizare motrică mai lentă și elemente depresive severe.

În cazul de astenie cea mai gravă (faza a treia), omul se apropie de stări psihotice, are halucinații, situații disociative, pierderea memoriei și altele. Asta învățăm: că există trei faze principale.

  1. Astenie de început, debutează cu oboseală, somn mai puțin, se trezește de mai multe ori, are sensibilități ale simțurilor. De exemplu, dintr-o dată îl deranjează lumina sau zgomotul, mirosul, temperatura și schimbările de vreme.
  2. Cea de a doua fază (când siptomele din prima nu trec), el devine mai nervos, are instabilitate emoțională, elemente depresive majore frecvente și dureri de cap ori de natură reumatică mai dese. La unii care suferă de alte probleme, cum ar fi splină, ficat începe să se simtă o durere la aceste organe interne.
  3. Cea de a treia fază când omul simte o cădere, motivațiile lui se reduc la minim, se face mai lent, mai pasiv, nu este fericit, depresia crește și, mai mult decât în a sta în pat nu vrea să facă nimic; posibil și halucinații.

Cercetările neurologice și psihologice, ne arată că există o confuzie pe care trebuie să o descriem în acest articol.

Sunt persoane care încep să simtă o oboseală, picioarele nu mai vor să funcționeze, nici corpul. În verificările neurologice se regăsesc probleme de musculatură care pot să ducă la probleme de dezvoltare a omului. De aici, ei, cercetătorii stabilesc că este o astenie adevărată vs astenie subiectivă. Astenia adevărată este legată de probleme de natură medicală cum ar cele musculare, ale sistemului nervos, probleme hormonale.

În aceste probleme adevărate stabilite de neurologi, există trei factori principali:

  1. Oboseala centrată din creier
  2. Oboseala centrată pe sistemul nervos
  3. Oboseala musculaturii în totalitate

Pe lângă acești trei factori, cercetătorii aduc la cunoștință că există și oboseala corpului care se produce din cauze diferite ca bătrânețea, sarcina, alergiile și procese care se leagă de tulburări autoimmune. Lipsa de vitamine, în special vitamin D și probleme hormonale cum ar fi lipsa de endorfina și testosteron pot să ducă la oboseală. Există și alte boli cum sunt cancerul și diabetul zaharat care pot influența prin medicamentația aplicată, oboseala cronică.

În acest articol, o să pun un accent pe astenia cauzată de factorii psihologici. Cercetările clinice arată 60 de procente din probleme de astenie se leagă de cauza psihologice. Ea se mai numește neuro-astenie funcțională sau psihogenică. Alții, o denumesc psiho-astenie. Primul și cel mai important factor psihologic care influențează oboseala cronică este nivelul ridicat de stres în timpul zilei și în timpul nopții. Oamenii aceștia sunt mai anxioși, mai perfecționiști, mai sensibili, cântărește fiecare lucru de mai multe ori, oameni cu un auto/control puternic asupra lor și altora din care se cere perfecționism în toate. Bineînțeles că în astfel de situații se prelungește starea și în timpul nopții, reducând perioada și calitatea somnului. De aici începe supra/stresul și apoi cercul vicios.

Neuro-astenia psihogenică funcțională apare la persoane care au tulburări psihologice ca depresii majore, tulburări obsesiv-compulsive, de anxietate și depresie anxioasă și tulburări bipolare.

De asemenea, poate duce la lipsa de socializare, pierderea relațiior sentimentale și încet-încet închiderea în sine care agravează oboseala cronică. Trebuie spus că pandemia de coronavirus reprezintă o perioadă riscantă pentru multe persoane care suferă de astenie. Suntem obligați să stăm mai mult acasă, să ne izolăm, să nu ținem contact social, să facem mai puține lucruri, să mergem mai puțin, lucru care, în mod sigur poate crește numărul de oameni care suferă de neuro-astenie.

Schimbările bruște din stilul nostru de viață, cum ar fi ieșirea la pensie, o viață mai monotonă, cu mai puțin provocări exterioare și interioare, cu moblizare fizică din ce în ce mai mica, pot duce la această situație.

Când vorbim despre persoane obsesiv-compulsive trebuie să spunem că lor li se păstrează tonusul ridicat: vor face lucruri comune lor chiar nu este neapărată nevoie să le facă.

Până în urmă cu câțiva ani, neuro-astenia era văzută în manualul American de diagnosticare D.S.M. ca o tulburare separată cu grade diferite de dificultate.

În 2013, în cel de al 5 lea D.S.M., ea este parte componentă a mai multor tulburări cum ar fi: depresive, anxietăți și neurologice.

Am spus că există totuși o tulburare astenică independentă care se numește tulburare de primăvară și care este cea mai cunoscută. Într-un mod surprinzător, o parte din oameni suferă de astenie de primăvară pe care o numesc o stare de oboseală cronică. Acest lucru, spre diferența de neuro-astenie clasică, trece într-o lună-două. Când ,majoritatea persoanelor se bucură de căldura primăverii, trecerea de la răceală la căldura primăverii la lumina mai puternică, pentru persoanele cu astenia de primăvară se întâmplă total invers: stări emoționale extreme, oboseala fizică și psihică, lipsa de energie, de ambiție și de motivație.

Cercetătorii încearcă să explice acest fenomen prin schimbarea bruscă a temperaturii de la foarte rece la una mai caldă; de la o lumină mai slabă la una mai puternică; aceste schimbări obligă sistemul nervos și creierul să facă un efort să lupte și să-și apere existența. Dar, din momentul când creierul nostru ne apără de prea mare lumină și căldură, eliberează din puteri și din energie. În acest caz apare oboseala, sunt schimbări la nivelul sângelui, la neuro-transmițători, la hormonii specifici ca serotonina și endorfina și eliberează melatonina.

Deci, corpul este obligat să iasă la luptă, se apără, pierde energe și devine mai slab. Simptomele principale ale asteniei de primăvară sunt dureri de cap, musculare de încheieturi, amețeală și stări de vertij, probleme sexuale.

Vorbind de astenie în general, tratamentele vin pe câteva direcții:

  1. Alimentație specifică bogată în legume și fructe
  2. Organizarea timpului în fel ordonat, astfel încât persoana să dețină controlul
  3. Activitate sportivă; este foarte recomandată iar dacă nu, măcar mersul pe jos ori muncă fizică
  4. Tratament medicamentos endocrin sau altele care să echilibreze situația biochimică în corp și, din când în când psihiatrice care luptă împotriva depresiei și să îmbunătățească neuro-transmițătorii
  5. Psiho-terapie

Am pus pe ultimul loc psiho-terapia cu toate că nu cred că această metodă ar fi cea mai puțin semnificativă. Această oboseală fizică are mai multe surse. Nu avem voie să o neglijăm și, când debutează, trebuie să consultăm urgent un psiholog clinician care este sursa și problema reală(am exclus aici starea de oboseală la persoanele care au făcut prea mult efort și au nevoie de odihnă sau persoanele cu boli grave). Schimbările rapide duc organismul la adaptare, dar, de multe ori, se adaptează în mod eronat.

Dacă omul s-a născut cu o energie bună, când i se cere să reducă activitățile lui cum este cazul pandemiei covid, o mare parte din energia lui se canalizează în mod sigur pe linia de oboseală și lipsa de ambiții și motivații în așa fel încât există un risc mare ca organele noastre, care sunt sensibile, să sufere modificări.

Când ne uităm în istoria civilizației omenirii, vedem că un rol important s-a dat conceptului de odihnă. În mod normal, o treime din timpul nostru de viață și de zi este dedicat odihnei. Asta înseamnă să reducem toate activitățile noastre motrice, organice, cognitive, la o treime din totalitate. În parcursul vieții, omul s-a învățat să reducă această treime și să muncească mai mult. Numai că societatea  a pus aici limite foarte severe și, încet-încet vedem că se păstrează timpul de somn. Interesant este că perioada somnului și odihna sunt văzute ca fiind o perioadă de moarte, pe când în stare de trezire, ca o perioadă a vieții. În acest caz, foarte multe persoane care, din motive de viață mai problematică, tind să-și piardă cheful de viață și să stea mai mult în pat, fără a face nimic.

La o parte din persoanele cu neuro-astenie funcțională, starea de oboseală începe când încep să spună că permanent sunt obosiți. Dar, când aprofundăm acest lucru, se vede că există o stare depresivă profundă, dar preferă să folosească cuvântul oboseală decât să spună că nu au chef de viață.

La urma urmei, ambele lucruri, depresia și neuro-astenia seamană foarte mult. Depinde  de fiecare cu ce preferă să înceapă să-și declare problemele. Este mai normal să spui că ești obosit decât să spui că ai depresie. Din cauza asta mulți preferă să fie neuro-astenic declarat cu o depresie profundă în spatele declarației. Și totuși, cum putem să știm ce are acest om? Depresie sau neuro-astenie?

Din cercetările mele, depresivul tinde să se acuze pe el și pe neajunsurile lui, pe când neuro-astenicul mai puțin afirmă vinovăția lui către alții și către el.

Sper că v-am dat o “gustare” despre unul din conceptele cele mai cunsocute din lumea psihologică și, dacă cineva nu este lămurit, îl invit să scrie, să comenteze sau să vină la o ședință.

Dr. MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Director Institut Miron- Cabinet de pshihologie
Piatra
Neamț, str. Mihai Eminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter
Tel 0233/236146; 0233/234426; 0724/225214
e-mail: miron@ambra.ro
site: www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro

Viaţa Nemţeană

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.